MENU 
Claudiu Vuță, analist economic, remarcă, într-un studiu publicat în data de 2 martie, că noua Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG 114/28.12.2018 ) introduce multe modificări vaste şi multiple în domeniul economic, dar şi multe modificări în domeniul fiscal.
În data de 19 decembrie 2018 ministrul de finanțe, Orlando Teodorovici, propunea câteva măsuri dintre care le enumăr pe cele mai importante:
1. Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituțiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depășesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.
2. Comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare.
3. În 2019 urmează a se acorda creșteri salariale așa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie.
4. Executivul are în vedere plafonarea prețului la gazele naturale din producția internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.
Să analizăm efectele propagate în economie de fiecare decizie:
1. Taxa pe lăcomie. Se urmărește ca statul sa crească veniturile bugetare pentru a-și onora cheltuielile. O taxă asemănătoare a fost implementată în Ungaria, Austria, Slovacia și Cehia. În fiecare dintre aceste țări efectele au fost asemănătoare ducând în final la restrângerea creditării, creșterea șomajului, scăderea sectorului imobiliar și a activității economice. Băncile au mărit avansul pentru credite, au limitat acordarea împrumuturilor din cauza incertitudinilor, iar în final creditarea a scăzut iar populația a avut de suferit ca urmare a restricționării creditării. Statul român este cel mai mare client al băncilor. ROBOR 3M este în prezent 3,28%. La data anunțării OUG 114 acesta era de 3,02%. Acest lucru se traduce prin rate majorate.
2. Pilonul II de pensii. Oferirea posibilității de retragere a sumelor capitalizate la pilonul II va duce la dispariția sistemului de pensii privat (pilonul II) și scăderea veniturilor viitorilor pensionari. Problema este că sumele economisite la pilonul II nu se află într-un cont bancar sau într-un seif, acele sume de bani sunt investite, de exemplu, în titluri de stat emise de către... Ministerul de Finanțe. Teoretic pilonul II nu se desființează, conform legii, ci condițiile puse administratorilor fondurilor, legate de capitalizare, vor duce la retragerea acestora de pe piață. Conform OUG 114, Allianz-Țiriac Pensii trebuie să aducă la capitalul social suma de 870 milioane de lei, de la 33 milioane de lei în prezent, Metropolitan Life – 543 milioane de lei, de la nivelul curent de 27 milioane de lei. Ceilalți administratori (Aegon, BCR, Generali, BRD) sunt obligați să aducă un aport de aproximativ 930 de milioane de lei.
La pilonul II cotizează un număr de 7 milioane de români, valoarea fondurilor fiind de 10 miliarde de euro.
3. Statul urmează a acorda creșteri salariale așa cum prevede Legea Salarizării iar punctul de pensie urmează a fi majorat de 1 septembrie cu 15%. Rămâne un mister cum va acorda guvernul aceste creșteri salariale în 2019 având în vedere situația actuală. De asemenea, punctul de pensie trebuia să crească de la 1 ianuarie 2019, nu de la 1 septembrie. De menționat că în 2019 statul este obligat să împrumute alte 6 miliarde de euro de la bănci. Aceleași bănci cărora le taxează activele dar de la care se împrumută pentru a-și finanța cheltuielile.
4. Plafonarea prețului la gaze. Se dorește ca producătorii să încaseze pe Mwh cel mult 68 lei, nu 90 lei sau chiar mai mult de atat, cum fac acum. Cei mai mari producători din România sunt Romgaz si OMV Petrom. Această plafonare va avea ca efect reducerea investițiilor de care depinde furnizarea în bune condiții a gazului către consumatori.
Furnizorul va cumpăra de la producător - să spunem de la Romgaz sau OMV Petrom, gazul cu 68 lei/MWh. Apoi, însă, îl la vinde mai departe, către un întreprinzător, la un preț mai mare. Iar întreprinzătorul, folosind gaz mai scump, va livra populației produse mai scumpe. Deci, pe undeva, clientul tot ajunge sa scoată mai mulți bani din buzunar.
Nu în ultimul rând, mai trebuie spus ceva. În condițiile in care plafonezi prețul producției interne, va creste prețul importurilor. La momentul acesta, cumpărătorul de gaz are puterea sa dea 90 lei pe MWh. Decizia guvernului va avantaja direct Gazprom (producător rus de gaze).
Toate aceste decizii au avut ca efect imediat pe bursa, scăderea valorilor societăților din domeniul energiei și a băncilor. Menționăm mai jos lista acestor companii, multe dintre ele, societăți ce aparțin statului român:
- Societatea Națională Nuclearelectrica (compania ce administrează centrala nucleară de la Cernavodă), Banca Transilvania (bancă cu capital majoritar românesc, cea mai mare bancă de pe piața românească), Banca română pentru dezvoltare (Groupe Société Générale), Transelectrica, Conpet SA, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, Societatea Energetica Electrica SA, Raiffeisen Bank, BCR.
De menționat că bugetul actual este conceput luând în considerare o creștere economică de 5,5%, un curs valutar de 4,65 lei/eur și un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB. Conform proiecțiilor Comisiei Europene creșterea economică a României va atinge cel mult 3,5%, cursul mediu EUR va fi de peste 4,73 LEI/EUR. Este greu de crezut cum deficitul prognozat de 3% se va menține sub acest prag.
Și mai mult decât atât, Standard&Poor’s analizează modificarea perspectivei rating-ului de țară al României din BBB-/A-3 (perspectivă pozitivă) în BBB-/A-3 (perspectivă negativă). Modificarea rating-ului de țară va avea ca efecte imediate creșterea costurilor de finanțare, diminuarea investițiilor și inflație. O decizie va fi luată de către S&P în jurul datei de 15 martie 2019, aceasta fiind o situație inedită pentru agenția de rating. Condiția pusă de către S&P pentru menținerea rating-ului (perspectivei) este renunțarea/modificarea ordonanței 114. Întrebarea care se pune este cum vor fi finanțate cheltuielile cu pensiile și salariile dacă ordonanța 114 se modifică sau va fi abrogată?
Scris de: Claudiu Vuță / 2 Martie 2019